OPORTUNITĂŢI EDUCAŢIONALE OFERITE DE MICROBLOGGING
Aplicat în domeniul educaţiei, microbloggingul a devenit, în mai puţin de doi ani, unul dintre primele cuvinte asociate cu comunicarea asincronă Web2.0, dar cam ultimul pe care profesorii, studenţii, părinţii, elevii îl iau în considerare.Utilizări pedagogice ale microbloggingului: acestea se pot aplica atât în cadrul învăţământului formal, preuniversitar sau universitar, cât şi în cadrul învăţământului continuu. - Explorarea atât în cadre formale cât şi informale. Utilizate în cadrul unui curs, aplicaţiile de microblogging oferă studenţilor oportunitatea de a discuta / exersa diferite tipuri de discurs online (voce, scop, audienţă), de a-şi organiza ideile, reflecţiile, promovează descoperirea prin serendipitate. - Crearea de comunităţi educaţionale bazate pe principiile metodologiei comunicative: „twittereala”/ „ciripeala” la cursuri sau în afara lor are loc, la urma urmei, într-un mediu dinamic de învăţare (vorbim de învăţare socială - social learning).- Mediu virtual colaborativ. - Exprimarea reacţiei cititorilor: studenţii pot folosi notele pentru a trimite întrebări şi observaţii grupului / a primi răspunsuri în timp ce desfăşoară activităţi în clasă.- Facilitarea creării grupurilor interactive şi multidisciplinare prin colaborarea între şcoli, ţări (de exemplu studenţii pot posta în timp real - via mobil - exemple despre ceea ce se întâmplă la curs).- În managementul de proiecte ca instrumente de cooperare şi colaborare - Instrument pentru evaluarea opiniilor. Folosite în mediul academic, aplicaţiile de microblogging dezvoltă, stimulează interacţiunile pe un anumit subiect, permiţând exprimarea ideilor şi sentimentelor în raport cu o situaţie sau experienţă reală de viaţă.- Suport pentru conferinţe sau alte manifestări (sesiuni de informare, ateliere de lucru) - Facilitarea discuţiilor folosind @nume_utilizator. Sintaxa directează însemnarea la destinatarul indicat dar toată lumea poate să-l vadă.- Crearea de experienţe de învăţare în grup.- Explorarea limbajului colocvial. Atât Twitter cât şi Cirip permit externalizarea lingvistică a dispoziţiei de cunoaştere a utilizatorilor în mesaje scurte, clare şi cuprinzătoare. De altfel, restricţia de 140 de caractere impune dezvoltarea unor deprinderi bune de comunicare.- Servicii de referinţe (în biblioteci). Oamenii pot să „urmărească” un cont T/C pentru a afla despre evenimentele bibliotecii, noi apariţii editoriale, pot rezerva cărţi, participa la lansări de carte etc.- Păstrarea identităţii de blog. Pentru actorii educaţionali care au un blog, deschiderea unui cont de T/C, oferă posibilitatea întreţinerii unui jurnal online „curat”, adică lipsit de însemnări care ar sustrage cititorii de la subiectul principal al blogului.Dincolo de aceste consideraţii, ca beneficii ale utilizării serviciilor de microblogging în educaţie enumerăm:- oferă sugestii şi ajutor- schimbă dinamica clasei: sunt un mediu corespunzător vârstei tinerei generaţii („nativă digital”), cu care aceasta se simte comfortabil- studenţii folosesc T/C ca sprijin în propriile reflecţii, însemnările devenind atât obiect cât şi subiect de analiză - conectează actori educaţionali pe care altfel nu am avea ocazia să-i cunoaştem- ţin evidenţa conversaţiilor studenţilor pe un anumit topic- sunt amuzante / relaxante şi dau studenţilor o privire de ansamblu asupra a ceea ce se discută/dezbate la curs- fiind limitate la 140-200 de caractere captează atenţia, necesită concentrarea pe ce este cu adevărat important, dezvoltă o anumită gramatică discursivă- sunt un mediu în care informaţiile se propagă cel mai rapid (utile pentru trimiterea de alerte educaţionale precum schimbări de orar / sală etc.), mai târziu apar pe RSS sau în site-uri [Davis, 2008]- aspectele virtuale ale mediului şcolarităţii, componenta motivaţională a învăţării, stimularea încrederii, a spiritului de competiţie şi a curiozităţii cursanţilor, declanşarea imaginaţiei sunt foarte bine surprinse în însemnări- sunt folositoare în dezvoltarea personală şi crearea de comunităţi profesionale valoroase- profesorii devin disponibili (consultaţii, consiliere etc.) şi în afara orelor de activitate didactică- pot fi centrate pe curriculum- permit rezolvarea colectivă a problemelor, motivarea unei soluţii, acumularea de cunoştinţe, consistenţă în comunicare- nu există divergenţe între participanţi (înţelegerea greşită a intenţiei celuilalt)- includerea proceselor participative: mixarea rolurilor, faptul că oricine contribuie cu ceea ce ştie măreşte interacţiunea profesor-student- armonizarea clasei online cu cea tradiţională, atmosferă plăcută, prietenoasă- crearea şi răspândirea de „meme” (atomi de informaţie culturală care se transmit într-un grup) sau a altor structuri virtuale care pot fi reproduse social- pot deveni unelte importante în marketingul educaţional
Microblogging in educatie. Studiu de caz: Cirip.ro
